Situația mediului în Europa: unde se plasează România?

Conform Agenției Europene de Mediu, emisiile nete de gaze cu efect de seră (GES) au scăzut cu 30% între 1990 și 2021 în UE.

Reducerea emisiilor nete de GES a avut loc în principal în ultimele două decenii, odată cu întărirea graduală a politicilor de reducere a emisiilor de GES. Această realizare include emisiile ce proveneau din aviația internațională și ia în considerare și absorbția de carbon din sectorul de utilizare a terenurilor și silvicultură.

Reducerea emisiilor de GES este vitală pentru a încetini rata schimbărilor climatice și pentru a atenua impactul negativ al acestora asupra mediului și sănătății oamenilor. Uniunea Europeană este fruntașă în ceea ce privește ambițiile climatice. Acest lucru este demonstrat de legea europeană care stabilește obiectivul ca, la nivelul tuturor statelor membre, să fie atinsă neutralitatea climatică în 2050 și de a reduce emisiile nete de GES cu cel puțin 55% în 2030 față de 1990.

 

În luna februarie a anului 2024, Comisia Europeană a adăugat un nou obiectiv, intermediar, pentru atingerea neutralității climatice în 2050. Anume, aceștia spun că până în 2040 emisiile ar trebui să fie reduse cu 90%.

 

Problemele actuale ale mediului în Europa

Există îngrijorări semnificative legate de mediu și schimbările climatice în Europa. În ciuda eforturilor deja realizate pentru reducerea emisiilor nete de GES, există încă un decalaj de șapte puncte procentuale până la obiectivul din 2030, care trebuie abordat rapid pentru a realiza reducerile necesare.

Specialiștii în protecția mediului ne avertizează că prin continuarea practicilor actuale, până în 2100 am putea ajunge la o diferență de aproximativ 2,7°C față de perioadă preindustrială [1]. Dacă țările își ating angajamentele actuale, această creștere ar putea fi limitată sub 2°C. Ambiția angajamentelor și a politicilor trebuie să fie crescută pentru a se alinia cu obiectivul de a limita încălzirea la mai puțin de 2°C diferență față de perioada preindustrială, așa cum este stipulat în Acordul de la Paris că ar fi de dorit pentru sănătatea planetei și a oamenilor [2].

Fiecare țară din Uniunea Europeană trebuie să își aducă aportul în ceea ce privește limitarea schimbărilor climatice. Este nevoie de responsabilitate în îndeplinirea obiectivelor specifice problemelor de mediu existente în diferitele țări pentru a putea ajunge la o victorie colectivă.

 

Problemele de mediu rezolvate în Europa

Reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu 30% față de 1990 este un progres atins cu mândrie de Uniunea Europeană. Această reducere a fost atribuită schimbărilor în metodele de producție a energiei, declinului utilizării cărbunelui, creșterii adoptării surselor de energie regenerabilă și unei reduceri modeste a consumului total de energie.

În plus, au fost înregistrate scăderi semnificative ale emisiilor de GES legate de anumite procese specifice de producție industrială. Uniunea Europeană a întreprins pași semnificativi pentru a-și îndeplini ambițiile climatice, așa cum este dovedit de reducerea graduală a emisiilor nete de GES în ultimele două decenii.

 

Cum arată datele despre mediu în România

Provocările de mediu din România, ca parte a UE, sunt în concordanță cu îngrijorările generale evidențiate pentru Europa.

Conform Climate Change Performance Index, România ocupă locul 24 în anul 2024, aflându-se printre țările cu performanțe medii în ceea ce privește progresul în reducerea schimbărilor climatice. Politicile de mediu și de energie regenerabilă încă nu ating standardele unor politici suficient de ambițioase astfel încât să obțină obiectivele de mediu agreate cu UE până la datele stabilite.

În statisticile Eurostat privitoare ratei de reciclare a deșeurilor municipale, România este are o pondere a reciclării de 12,1%. Aceasta a crescut ușor față de 2021, când era 11,3%, însă tot se află pe ultimul loc ca țară apartententă a UE. Până în 2025, România ar trebui să mărească ponderea până la 55% la reciclarea deșeurilor municipale pentru a atinge obiectivul stabilit.

 

Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/sdg_11_60/default/bar?lang=en

Probleme actuale de mediu în România

Sectorul cu cea mai mare influență asupra indicilor climatici în România este cel al energiei. La momentul actual, peste 70% din consumul total de energie al României depinde de combustibilii fosili, iar tranziția energetică este esențială.

Sectorul energetic, care cuprinde generarea de energie electrică, încălzire, transport și producție, reprezintă 66% din emisiile din țară, urmat de agricultură (17%) și industrie (12%). [3]

Pentru a ajunge la zero net până în 2050, România trebuie să implementeze un program drastic, care să înlocuiască consumul direct de combustibili cu energie generată din surse regenerabile.

 

Țara plănuiește să folosească gazul ca combustibil de tranziție. Prin urmare, multe investiții în gaze sunt încă planificate prin diverse documente strategice. Experții spun că România ar trebui să se concentreze mai mult pe investițiile în energia regenerabilă, deoarece primul termen al obiectului de mediu european se apropie, iar cifrele nu sunt favorabile.

De asemenea, mai sunt și alte strategii importante pe care România ar putea să le aibă în vedere pentru o scădere semnificativă a emisiile nete de gaze cu efect de seră, conform experților [3]:

 

*Optimizarea utilizării apei: Apa este printre cele mai urgente probleme pentru adaptarea și atenuarea schimbărilor climatice din țară. Deficitul de apă este deja o preocupare în țară și se va agrava, impactând direct generarea de energie, agricultura și consumatorii.

*Eficiență energetică în transport și clădiri: În ceea ce privește transportul, experții doresc să vadă mai mult transport public, mai multe piste pentru biciclete și crearea de zone cu emisii scăzute în centrele orașelor. Eficiența energetică a clădirilor din România trebuie încă îmbunătățită. Deși Administrația Fondului de Mediu a implementat mai multe programe pentru creșterea eficienței, sunt încă necesare standarde metodologice pentru aplicarea corectă a legii privind standardele de performanță energetică.

*Investiții în capitalul uman și competențe: România trece prin provocări climatice și din cauza lipsei de competențe și a unei forțe de muncă pregătite corespunzător. Fără politici și investiții adecvate în dezvoltarea umană, tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon riscă să agraveze situația mediului și să creeze o constrângere majoră în calea îndeplinirii obiectivelor climatice.

 

 

Resurse:

[1] https://dnr.wisconsin.gov/climatechange/science

[2] https://unfccc.int/process-and-meetings/the-paris-agreement

[3] https://www.worldbank.org/en/news/press-release/2023/10/24/romania-could-substantially-improve-living-standards-while-decarbonizing-its-economy-by-2050-world-bank-group-report