Ce înseamnă COP27 din Egipt pentru climă și drepturile omului

Pe măsură ce lumea se confruntă cu escaladarea crizelor sociale și de mediu, Conferința ONU a părților (COP27) reprezintă un forum esențial pentru un răspuns global coordonat și echitabil din punct de vedere social. Cu toate acestea, semnificația acestei conferințe de referință este pătată de încercarea de a-și ecologiza gazda, Egiptul, un stat polițienesc care deține un record sumbru privind drepturile omului.

 

Crizele climatice trebuie abordate precum crizele sociale. De asemenea, apărarea drepturilor omului este o parte inerentă a apărării unei planete vii.

Nu putem separa clima de luptele sociale. Acestea sunt interconectate și trebuie abordate împreună. Pe măsură ce lumea devine mai volatilă din punct de vedere geopolitic, mai inechitabilă din punct de vedere social și mai vulnerabilă din punct de vedere ecologic, abordarea acestor probleme împreună apare ca singura cale de urmat pentru a debloca un viitor just și durabil pentru toată lumea.

Sub această premisă, campania #ClimateOfChange a promovat diferite activități pentru a sensibiliza publicul cu privire la dimensiunea socială a crizelor induse de climă, la efectele inegale ale acesteia în diferite părți ale lumii și la necesitatea de a solicita acțiuni urgente și holistice. Aproape 60 000 de persoane au semnat deja petiția noastră prin care solicită justiție climatică și schimbări sistemice.

Conferința ONU a părților din acest an (COP 27) din Egipt oferă un scenariu unic pentru a îndemna factorii de decizie din lume să treacă de la vorbe la acțiuni privind clima și justiția socială. Cu toate acestea, deși a fost prevăzut ca un punct de reper pentru sudul Global, fiind primul care are loc în Africa după o lungă perioadă de timp, acest summit ridică o serie de probleme dubioase care nu pot fi trecute cu vederea

Ajutor climatic

În ciuda circumstanțelor grave din jurul acestui COP27, acesta urmează să fie unul dintre cele mai importante summituri pentru a debloca sprijinul financiar pentru cei care se confruntă cu pierderi și daune climatice.

După cum a subliniat ministrul pakistanez al climei după inundațiile istorice din august, care au scufundat o treime din țara sa și au afectat 33 de milioane de oameni, există „o nouă generație de migranți climatici” care merită reparații climatice din partea țărilor industrializate, bogate, poluante.

Schimbările climatice sunt „aici” și „acum” pentru 20 de milioane de persoane forțate să-și părăsească casele în fiecare an și să devină strămutate în interiorul țării sau să migreze spre țările vecine. Comunitățile și populațiile din sudul global suportă deja povara celor mai grave efecte ale schimbărilor climatice (secete, inundații, crize alimentare, deficitul de apă, dezastre climatice etc.), chiar dacă atunci când au contribuit cel mai puțin la emisiile de gaze cu efect de seră și la schimbările climatice.

Eșecul comunității internaționale, în special al țărilor occidentale bogate, de a-și asuma responsabilitatea pentru criză a dus la o paralizie globală în ceea ce privește acțiunile climatice. UE și alte țări bogate trebuie să își îndeplinească angajamentele de a mobiliza 100 de miliarde de dolari pe an pentru Fondul verde pentru comunitățile și țările cele mai afectate de schimbările climatice. O astfel de finanțare trebuie să fie împărțită în mod echitabil între atenuare și adaptare și nu trebuie să contribuie la creșterea datoriei țărilor din sudul global.

Deși UE s-a angajat să aloce cel puțin 0,7 % din venitul național brut asistenței oficiale pentru dezvoltare până în 2030, aceasta trebuie să își intensifice eforturile financiare privind adaptarea la schimbări și atenuarea schimbărilor pentru țările cu venituri mici și medii. Este esențial ca un nou mecanism de finanțare pentru a aborda pierderile și daunele să iasă din COP27, pentru a mobiliza fonduri suplimentare din partea țărilor bogate și a întreprinderilor poluante pentru a ajuta comunitățile expuse dincolo de capacitatea lor de adaptare.

Justiție climatică: o chestiune de drepturi

Migranții și tinerii afectați de schimbările climatice sunt fețele umane ale schimbărilor climatice, deoarece ei sunt cei care se vor confrunta cu cele mai grave efecte ale acestora.

Un grup de ambasadori ai tinerilor #ClimateOfChange se vor afla în Egipt pentru a transmite cererile noastre de petiție factorilor de decizie din UE. Aceștia vor colabora cu reprezentanții tinerilor din Africa și America Latină în ceea ce privește adaptarea la schimbările climatice și provocările legate de migrație induse de schimbările climatice, cu accent pe disparitățile regionale și pe nedreptatea de mediu.

 

Apelul nostru către liderii mondiali nu este doar de a atenua efectele sociale ale acestei crize, ci de a asigura un viitor mai bun, în care toți să poată prospera. Trebuie să accelerăm tranziția către o economie justă din punct de vedere social și ecologic, abandonând fixarea distructivă pe creșterea economică și a productivității constante. În schimb, trebuie să devină regenerativă, durabilă, democratică, echitabilă, grijulie și doar dintr-o abordare globală și internațională.

COP27 este o șansă care nu poate fi ratată. Nu numai că trebuie să definim cum ar trebui să arate noul nostru sistem, ci și cum vom ajunge acolo. Este necesară o tranziție justă pentru a garanta că procesul de schimbare garantează satisfacerea nevoilor de bază și asigurarea bunăstării sociale, pentru toată lumea, din Egipt până în UE.

Dacă nu abordăm în mod direct problemele care alimentează incendiul și nu susținem ceea ce este corect, riscăm să facem din COP27 un eșec istoric pentru umanitate. În loc să-și exercite flexibilitatea morală, liderii internaționali ar trebui să folosească evenimentul pentru a amplifica vocile celor care au fost tăcuți.